Istoria Turnului Londrei - Turnul Alb
Turnul Alb este locul de păstrare original al Turnului Londrei, construit de William Cuceritorul la începutul anilor 1080. Această structură impunătoare a servit drept cea mai puternică apărare a castelului, oferind locuințe pentru rege și curtea sa și adăpostind o capelă dedicată. Construcția a fost supravegheată de episcopul calificat de Rochester, Gundulf.
De-a lungul secolelor, Turnul Alb a fost martorul unor transformări semnificative. Henric al II-lea și Henric al III-lea i-au întărit apărarea, în timp ce Henric al III-lea a înfrumusețat și mai mult capela cu vitralii, statui și tablouri și a ordonat ca întreaga structură să fie văruită, dându-i numele. Deși a fost folosită pentru scurt timp ca reședință regală, trecerea treptată de la Capela Regală la depozitul de arhive în anii 1320 a semnalat un declin al rolului său de reședință regală.
Istoria Turnului este împletită cu mistere intrigante. Descoperirea în 1674 a unor oase de copii în timpul demolării clădirii anterioare a alimentat speculațiile conform cărora acestea ar fi aparținut "Prinților din Turn", Edward al V-lea și Richard de Shrewsbury. În timpul domniei lui Elisabeta I, Turnul Alb a devenit un depozit de praf de pușcă, în timp ce castelul în sine a început să atragă vizitatori. Eforturile lui Carol I de a moderniza apărarea Turnului s-au dovedit în cele din urmă zadarnice, deoarece parlamentarii au preluat controlul, marcând începutul Războiului Civil Englez din 1642.
Turnul Alb a continuat să servească drept depozit de praf de pușcă până la Marele Incendiu din Londra din 1666, după care a fost ridicat un zid de protecție. În secolul al XIX-lea, au fost făcute modificări semnificative pentru a găzdui numărul tot mai mare de vizitatori. Astăzi, Turnul Londrei, inclusiv magnificul Turn Alb, este un monument/obiectiv inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, administrat de Historic Royal Palaces, și găzduiește renumitele colecții Royal Armouries.
Istoria Turnului Londrei