Etapele construcției
Începuturile normande
Castelul Windsor a fost fondat în jurul anului 1070 ca o fortăreață normandă de tip „motte-and-bailey”. Scopul său inițial era unul strategic: apărarea văii Tamisei și consolidarea controlului regal la vest de Londra. Movila construită de om, incinta defensivă și amplasarea strategică pe vârful dealului păstrează încă acea logică militară inițială.
Transformarea medievală într-un palat regal
În secolul al XIV-lea, Eduard al III-lea a reconstruit o mare parte a castelului, transformându-l într-un palat gotic potrivit pentru viața de la curte și pentru ceremoniile regale. Această etapă a transformat Windsorul dintr-un bastion de frontieră într-un simbol al dinastiei. La sfârșitul secolului al XV-lea, Edward al IV-lea a început construcția Capelei Sfântului Gheorghe, care a fost finalizată ulterior sub domnia lui Henric al VIII-lea, adăugând astfel unul dintre monumentele emblematice ale stilului gotic perpendicular din Anglia.
Stilul georgian și transformările din secolul al XIX-lea
În anii 1820 și 1830, George al IV-lea l-a însărcinat pe Jeffry Wyatville să modernizeze și să confere un aspect mai impunător castelului. Turnurile au fost înalțate, fațadele au fost refăcute, iar interioarele au fost reamenajate, astfel încât întregul complex să transmită o imagine regală unitară.
Incendii și restaurarea modernă
Un incendiu de proporții din 1992 a avariat peste 100 de camere. Restaurarea, finalizată în 1997, a permis refacerea spațiilor istorice cu o atenție deosebită, demonstrând că arhitectura din Windsor nu este înghețată în timp, ci este conservată în mod continuu.
Află mai multe despre istoria Castelului Windsor >